Un vechi prieten de-al meu ar afirma răspicat că hobby-ul meu este cafeaua. Eu n-aş fi aşa sigură, dar multe dintre lucrurile pe care el le-a spus s-au adeverit, aşadar, probabilistic vorbind este posibil.
Mie mi se pare că este mai degrabă cu habit: beau cafea în medie de 4-6 ori pe zi, cifră care îmi aminteşte de notele pe care le primeam pe lucrările la matematică (8-10, 6-7-8 etc.) în liceu. Acum înţeleg că erau corecte, în sensul că doamna profesoară lua în considerare faptul că testul nu măsura exact performanţa şi atunci ne prezenta şi eroarea standard a testului.
Revenind la cafea spun că îmi place: culoarea, gustul, mirosul, amară sau puţin dulce, fără lapte, de regulă. Beau cafea singură sau când stau la taclale cu prietenii. Rareori, consult meniul într-un bar şi atunci doar dacă vreau să asociez cafeaua cu vreo limonada cu mentă sau să văd dacă găsesc vreun fresh cu pătrunjel, ţelină, morvoc şi puţin spanac.
Calitatea cafelei îmi influenţează şi alegerile. Ţin minte ce cafea există printr-un bar şi altul şi se întâmplă să aleg unde merg în funcţie de asta. La barurile din cartier unde obişnuiam în tinereţe să beau cafea în fiecare sâmbătă, pe la 11:00 cu prietenul amintit mai sus, pot spune şi cum a crescut sau scăzut calitatea cafelei de la un an la altul.
Anyway, nu sunt într-atât de pasionată de cafea, o dovadă clară fiind faptul că n-am călcat încă în magazinul domnului Gheorghe Florescu, autorul cărţii Confesiunile unui cafegiu. Mi-este ruşine! Mi-este ruşine şi că n-am citit cartea şi că n-am ajuns să cumpăr cafea de la Delicatese Florescu, unde sunt sigură că aş mai găsi şi multe multe multe alte bunătăţi.
